Negocierea colectivă trebuie să însemne mai mult decât un drept prevăzut de lege. Trebuie să fie un drept care poate fi exercitat efectiv.
La 30 septembrie 2026, aproximativ 100 de sindicaliști români din sectoarele financiar, IT&C și comerț au protestat în fața sediului Comisiei Europene de la Bruxelles, solicitând deblocarea negocierilor colective sectoriale în mediul privat și creșterea salariului minim în România începând cu 1 ianuarie 2027.
La acțiune au participat reprezentanți ai Federației Sindicatelor din Industria Financiară – FSIF, ai Federației Sindicatelor din Comerț și ai Federației Sindicatelor din IT & Comunicații, organizații afiliate CNS Cartel ALFA, cu susținerea UNI Europa.
Pentru SIBCR, această acțiune face parte dintr-un demers mai amplu pe care îl susținem constant: dezvoltarea negocierii colective și consolidarea contractelor colective de muncă la nivel de companie și de sector.
De la București la Bruxelles: aceeași revendicare
Acțiunea de la Bruxelles nu este una izolată.
În ultimele luni, organizațiile sindicale au atras în repetate rânduri atenția asupra blocajelor existente în negocierea colectivă sectorială din România. După acțiunile organizate în țară și demersurile în fața Ministerului Muncii, revendicările sindicatelor au ajuns acum direct în fața instituțiilor europene.
Mesajul este simplu:
Dreptul la negociere colectivă nu poate exista doar pe hârtie.
Pentru ca negocierea să fie reală, trebuie să existe organizații sindicale puternice, organizații patronale reprezentative și disponibilitatea ambelor părți de a se așeza la masa negocierilor.
În lipsa acestor condiții, lucrătorii pot avea formal dreptul de a negocia colectiv, fără a avea însă posibilitatea reală de a-l exercita.
De ce este important pentru noi, cei din sectorul bancar?
În banking știm deja cât de mult poate conta un Contract Colectiv de Muncă.
Negocierea colectivă poate stabili standarde privind:
salariile și salariul minim sectorial • plățile compensatorii • protecția în cazul restructurărilor • timpul de muncă • beneficiile • egalitatea de șanse • combaterea hărțuirii și discriminării • formarea profesională și adaptarea la schimbările tehnologice.
Experiența sectorului bancar demonstrează că negocierea colectivă sectorială poate produce rezultate concrete pentru zeci de mii de salariați.
De aceea, pentru SIBCR și FSIF, menținerea și dezvoltarea negocierii colective la nivelul sectorului bancar reprezintă o prioritate.
Nu discutăm doar despre un mecanism juridic. Discutăm despre capacitatea salariaților de a avea o voce comună atunci când se stabilesc regulile care le influențează activitatea profesională și veniturile.
România are deja un Plan de acțiune. Urmează implementarea.
România a aprobat, prin HG nr. 827/2025, Planul de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2025–2030.
Documentul urmărește, între altele, dezvoltarea negocierilor la nivel sectorial, consolidarea partenerilor sociali și creșterea progresivă a gradului de acoperire prin contracte colective.
Dar existența unui plan nu este suficientă.
Este nevoie ca obiectivele asumate să fie transformate în măsuri concrete, astfel încât negocierea colectivă să funcționeze efectiv și în sectorul privat.
Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate stabilește că statele membre cu o rată de acoperire a negocierilor colective sub 80% trebuie să creeze condiții favorabile negocierii și să adopte un plan de acțiune pentru creșterea progresivă a acestei acoperiri.
Salarii decente și negociere colectivă – două obiective care merg împreună
A doua revendicare importantă a delegației sindicale a vizat creșterea salariului minim național de la 1 ianuarie 2027.
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut pe țară garantat în plată este de 4.325 lei lunar.
Pentru sute de mii de lucrători, în special în sectoarele cu venituri reduse, evoluția salariului minim influențează direct capacitatea de a acoperi cheltuielile de bază și de a menține un nivel de trai decent.
Directiva europeană privind salariile minime adecvate urmărește atât creșterea gradului de adecvare a salariilor minime, cât și promovarea negocierii colective pentru stabilirea salariilor.
Cele două teme sunt strâns legate.
O acoperire mai mare prin contracte colective înseamnă mai mulți salariați care își pot negocia colectiv salariile și condițiile de muncă, în loc ca acestea să fie stabilite exclusiv individual.
Mesajul sindicatelor române a ajuns direct la Comisia Europeană
Înaintea protestului, reprezentanții sindicatelor române au avut o întâlnire cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.
În cadrul întâlnirii au fost prezentate situația negocierilor colective din România și dificultățile întâmpinate în dezvoltarea negocierii sectoriale.
În aceeași zi, problematica drepturilor lucrătorilor și rolul sindicatelor a fost adusă și în Parlamentul European, în cadrul Forumului sindical organizat la Bruxelles.
SIBCR: continuăm să susținem negocierea colectivă
Pentru noi, mesajul acestei acțiuni este important.
Contractele colective nu apar singure.
Ele sunt rezultatul organizării salariaților, al reprezentativității sindicale, al negocierii și al unui dialog social real.
De aceea, SIBCR va continua, împreună cu FSIF, CNS Cartel ALFA și partenerii sindicali europeni, să susțină dezvoltarea negocierii colective la nivel de companie și de sector.
De la acțiunile din România până la Bruxelles, obiectivul rămâne același:
mai mulți salariați protejați prin contracte colective de muncă, un dialog social funcțional și o voce mai puternică a oamenilor la locul de muncă.
