Vineri, 6 noiembrie, Guvernul, mediul de afaceri și Comisia Europeană s-au întâlnit la București în jurul unei întrebări: „Cum activăm capitalul României?”. Federația Sindicatelor din Industria Financiară (FSIF) a fost prezentă la Concordia Summit 2026 prin Adela Bădescu, Răzvan Cârstoiu, Răzvan Avrigeanu și Lucian Iovan.

Despre ce s-a vorbit

Summitul, organizat de Confederația Patronală Concordia la hotelul InterContinental Athénée Palace, a pus în centru resursele interne: cum pot companiile românești, statul și piața de capital să finanțeze următoarea etapă de creștere a țării. Au luat cuvântul, printre alții, premierul Luca Niculescu, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

Premierul le-a cerut companiilor să investească „în oameni, în educație, în calificare, în locuri de muncă stabile și bine plătite”. Potrivit organizatorilor, peste 20 de propuneri ale Concordia, inclusiv privind forța de muncă, au fost preluate în programul de guvernare.

Roxana Mînzatu a vorbit despre capitalul uman ca o condiție a competitivității europene. Avantajul Europei, a spus ea, nu mai poate fi măsurat în principal prin costul muncii, ci prin cunoștințele, adaptabilitatea și competențele oamenilor. A insistat și pe nevoia unui dialog constant între angajatori și angajați, mai ales acolo unde automatizarea și restructurările schimbă felul în care se lucrează.

O revedere și o temă pe care nu o lăsăm deoparte

Pentru noi, un moment important al zilei a fost revederea dintre Adela Bădescu și Roxana Mînzatu. Continuăm dialogul despre deblocarea negocierilor colective în România. Tema nu este nouă în discuțiile dintre sindicatele din finanțe și Comisia Europeană. Pe 30 septembrie, la Bruxelles, FSIF a protestat alături de federațiile din comerț și din IT afiliate Cartel ALFA, cu sprijinul UNI Europa. Cererile au fost deblocarea negocierii colective și majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2027. Atunci, Roxana Mînzatu a declarat:

„Susțin cu tărie consolidarea negocierii colective în România, inclusiv la nivel sectorial.”

De ce contează pentru colegii din bănci

Din 1 mai 2026, sectorul bancar are un nou contract colectiv de muncă la nivel de sector, negociat de FSIF și FSAB cu patronatul bancar CPBR. În același an însă, mai multe bănci mari s-au retras din patronat. Un contract sectorial care nu se aplică tuturor băncilor înseamnă protecții diferite pentru oameni care fac aceeași muncă.

Programul de guvernare prevede continuarea Planului Național de Acțiune pentru negocierea colectivă și publicarea anuală a gradului de acoperire cu contracte colective. Sunt angajamente pe care le vom urmări pas cu pas.

Când discutăm despre cum activăm capitalul României, oamenii care lucrează în companiile românești fac parte din acest capital. Munca lor se pune cel mai bine în valoare prin salarii corecte, condiții de lucru bune și contracte colective negociate cu adevărat, nu doar semnate.

Ce urmează

FSIF va continua să ducă tema negocierii colective sectoriale acolo unde se iau deciziile: la Guvern, la Ministerul Muncii și la Bruxelles. În BCR, contractul colectiv de muncă actual este valabil până la 1 mai 2027, iar SIBCR pregătește de pe acum negocierea noului contract. Vă vom ține la curent.